Rezultatele 1 - 25 din 27 pentru "taxa clawback"

Începând cu trimestrul al III-lea, taxa clawback de 15% nu va mai fi aplicată exclusiv medicamentelor produse în România, ci și celor produse în Uniunea Europeană, conform unui proiect de lege aprobat acum de Guvern și care va fi transmis spre adoptare Parlamentului. Măsura, care fusese redactată anterior ca ordonanță de urgență, este luată la solicitarea Comisiei Europene, iar Guvernul susține că astfel se preîntâmpină retragerea unor medicamente de pe piață. Impactul negativ estimat la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va fi de peste 46 milioane lei per trimestru.

Începând cu trimestrul al III-lea, taxa clawback de 15% nu va mai fi aplicată exclusiv medicamentelor produse în România, ci și celor produse în Uniunea Europeană, conform unei ordonanțe de urgență redactate la nivel guvernamental. Măsura este luată la solicitarea Comisiei Europene, iar Guvernul susține că astfel se preîntâmpină retragerea unor medicamente de pe piață. Impactul negativ estimat la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va fi de peste 46 milioane lei per trimestru.

Adminitrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost obligată de instanță, printr-o hotărâre definitivă, să restituie subsidiarei locale a gigantul britanic farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK) suma de 20,35 milioane de lei, pe care compania a virat-o instituției în octombrie 2012 ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 104/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, act normativ ce impune producătorilor de medicamente achitarea unei contribuții trimestriale (taxa clawback).

Comisia Europeană a solicitat autorităților române anularea taxei de clawback, reduse în mod special, la 15%, pentru medicamentele originare din România, iar Guvernul s-a angajat ca la începutul acestui an să adopte un proiect de lege în acest sens, relevă documente analizate de Profit.ro.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a stabilit, joi, reducerea taxei de clawback pentru producătorii români de medicamente, printr-un amendament adus Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2019 privind contribuțiile pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Procentul aferent taxei clawback pentru trimestrul 1 al acestui an a fost plafonat la nivelul trimestrului al IV-lea al anului trecut, a decis Guvernul prin ordonanță de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a stabilit, joi, reducerea taxei de clawback pentru producătorii români de medicamente, aducând un amendament Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2019 privind contribuțiile pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Guvernul a aprobat, în ședința de vineri seară, majorarea bugetului pentru medicamente compensate și gratuite prin indexarea cu rata inflației. Premierul Orban a solicitat, în acest context, Ministerului Sănătății ca în prima parte a lunii ianuarie să vină cu un nou sistem de calcul al taxei clawback, diferențiat pentru medicamente generice și inovative, astfel încât taxa să scadă și să nu mai fie retrase medicamente de pe piață.

Deputații din comisia de buget au avizat, marți, o nouă formulă de calcul al taxei clawback pentru medicamente de tip I și medicamente de tip II, propunere care urmează a fi avizată și de comisia de sănătate, iar apoi va primi votul final al Camerei Deputaților. Potrivit unui amendament adoptat la proiectul de lege cu noua formulă a taxei, bugetul aferent medicamentelor subvenționate de la buget va fi indexat anual cu rata inflației.

Prețul medicamentelor nu este folosit ca pârghie de politică sanitară sau economică, ci de protecție socială, de aproape 30 ani, iar taxa clawback și revizuirea generală a prețurilor au transformat piața farmaceutică într-o piață ostilă producătorilor de medicamente, măsurile fiind luate fără analize de impact, semnalează Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Scutirea taxei clawback pentru imunoglobulină și produse din plasmă și derivate din plasmă va fi extinsă cu încă un an, respectiv și pentru 2020, conform unei ordonanțe aprobate joi de Guvern. Totodată, pacienții care ar trebui trimiși la tratament în străinătate vor putea de beneficia de aceste servicii la spitale private din țară, dacă acestea furnizează servicii medicale respective.

Ministerul Finanțelor va controla modul în care este declarată și achitată taxa clawback după ce atât Finanțele, cât și Ministerul Sănătății au identificat o reglementare insuficientă a controlului modului de respectare a fundamentării, declarării și virării acestor contribuții, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență.

Guvernul crește bugetul CNAS pentru medicamente cu 320 de milioane de lei pe an, la 6,32 miliarde de lei, măsură care înseamnă că prin taxa clawback va lua anul următor cu 314 milioane de lei mai puțin decât se estima în cazul în care nu ar fi făcut nicio schimbare. Chiar și în acest context, în care face această concesie producătorilor de medicamente, Guvernul anticipează că taxa clawback va genera anul următor 1,5 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult comparativ cu anul acesta.

Producătorii internaționali de medicamente se așteaptă la o majorare a taxei clawback, pe care ministerul de resort o va modifica în perioada următoare, în timp ce producătorul local Unifarm speră că noua formulă a taxei va suplini necesarul de competitori pe segmentul medicamentelor de nevoi speciale, mesaje transmise în cadrul Profit Health.forum.

Mecanismul taxei clawback va fi modificat în două etape, urmând ca, în primă fază, bugetul Casei de Sănătate destinat consumului de medicamente să fie indexat cu rata inflației, iar, în a doua etapă, să fie revizuită formula de calcul a contribuției, a anunțat, la Profit Health.forum, Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aducerea bugetului la zi, prin actualizarea cu rata inflației, este considerată benefică de industria farma, întrucât ar lăsa o sumă mai redusă care trebuie colectată de la producători prin taxa clawback, în timp ce producătorii de medicamente generice, mai ieftine, cer insistent și modificarea mecanismului taxei pentru a diminua povara disproporționată pe care o suportă.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) face un nou apel către Ministerele Sănătății și Finanțelor pentru introducerea imediată a taxei clawback diferențiate în funcție de preț, arătând că simulările CNAS au dovedit că modificarea modului de calcul al taxei are un impact minim asupra bugetului.

Producătorii de medicamente au achitat în primele șase luni ale anului 1,22 miliarde de lei în contul taxei clawback, potrivit informațiilor Profit.ro, cu 90 de milioane de lei (8%) mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. În pofida acestei majorări, totalul este cu 250 de milioane de lei sub ceea ce estima Guvernul pentru primul semestru.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) salută eforturile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ale Ministerului Sănătății de a grăbi ritmul de lucru pentru analizarea impactului pe care l-ar avea modificările modului de calcul al taxel clawback pentru medicamente. Reprezentanții APMGR spun că introducerea calculului diferențiat este o soluție incontestabilă. CNAS anunța marți că va grăbi ritmul de lucru pentru stabilirea unui nou mecanism de aplicare a taxei de clawback, urmând ca grupul de lucru format din reprezentanții Ministerelor Sănătății și Finanțelor Publice, ai CNAS și ai industriei farmaceutice să se întâlnească săptămânal.

Posibile modificări la mecanismul pentru stabilirea taxei clawback sunt analizate la nivelul Guvernului, printre variante fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune, întrucât bugetul se bazează în acest an pe încasări de 2,8 miliarde lei de pe urma taxei, iar lipsa acestor bani ar putea da peste cap planul de încadrare a deficitului bugetar în limita de 3% admisă în UE.

Creșterea prețurilor medicamentelor pentru menținerea acestora pe piață și asigurarea accesului pacienților la tratamente, introducerea calculului diferențiat al taxei claw-back, încheierea unor acorduri-cadru cu producătorii pe o perioadă de 4 ani pentru asigurarea necesarului de medicamente și crearea unei platforme naționale unde să fie integrate registre de boli și medicamente și actualizarea informațiilor. Sunt câteva dintre recomandările avansate la Profit Health Forum pentru a atenua disfuncționalitățile de pe piața medicamentelor.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organismul reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice, anunță că nivelul taxei clawback pe trimestrul 4 al anului 2017 a crescut, și de această data, cu 20% față de nivelul din trimestrul 3, 2017. Astfel, taxa clawback a ajuns la un nou maxim istoric de 23,45%, nivel ce pune în pericol atât producția de medicamente generice ieftine cât și viața milioanelor de pacienți cu venituri reduse și a bolnavilor cronici, care utilizează zilnic aceste medicamente de bază.

Guvernul a suspendat temporar, cu până la 2 ani, începând cu 1 ianuarie 2018, așa cum anunțat anterior, taxa clawback pentru produsele din plasmă, astfel încât distribuitorii să readucă pe piață aceste produse.

Guvernul va suspenda temporar, prin ordonanță de urgență, taxa clawback pentru produsele din plasmă, astfel încât distrobuitorii să readucă pe piață aceste produse, susțin reprezentanții medicilor, care au avut, miercuri, discuții în acest sens cu premierul Tudose și ministrul Sănătăți, Florian Bodog.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) avertizează că nivelul taxei clawback pe trimestrul al treilea al acestui an a crescut din nou, cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, situație care va duce la dispariția și mai multor medicamente ieftine de pe piață și la prăbușirea industriei farmaceutice locale.

Guvernul este deschis unei reașezări a taxei clawback, posibil pentru a reduce povara asupra producătorilor de medicamente generice (în general mai ieftine), însă nu se poate pune problema unei renunțări la această taxă, iar autoritățile trebuie să fie atente la cheltuirea banului public, a declarat, marți, premierul Sorin Grindeanu.